Zaharia
4:1 Și îngerul care vorbea cu mine a venit iarăși și m-a trezit ca pe un om
care este trezit din somn,
4:2 Şi mi-a spus: Ce vezi? Și am spus: M-am uitat și iată
un sfeșnic tot de aur, cu un vas deasupra lui și șapte ale lui
lămpile pe el și șapte țevi pentru cele șapte lămpi care sunt pe
partea de sus a acestuia:
4:3 Și doi măslini lângă ea, unul pe partea dreaptă a vasului și
alta pe partea stângă a acestuia.
4:4 Am răspuns şi am vorbit îngerului care vorbea cu mine, zicând: Ce?
acestea sunt, domnul meu?
4:5 Atunci îngerul care vorbea cu mine a răspuns și mi-a zis: Știu
tu nu care sunt acestea? Iar eu am zis: Nu, domnul meu.
4:6 Atunci el a răspuns și mi-a spus: Acesta este cuvântul Domnului
lui Zorobabel, zicând: Nu prin putere, nici prin putere, ci prin duhul meu,
zice Domnul oștirilor.
4:7 Cine ești tu, munte mare? înaintea lui Zorobabel vei deveni a
clar: și va scoate piatra ei cu strigăte,
strigând, Har, har pentru ea.
4:8 Mai mult, Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
4:9 Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestei case; a lui
mâinile îl vor termina și ele; şi vei şti că Domnul oştirilor
m-a trimis la voi.
4:10 Căci cine a disprețuit ziua lucrurilor mărunte? căci se vor bucura,
și va vedea prăbușirea în mâna lui Zorobabel cu cei șapte;
ei sunt ochii DOMNULUI, care curg încoace și încolo prin tot
Pământ.
4:11 Atunci am răspuns și i-am spus: Pe ce sunt acești doi măslini?
partea dreaptă a sfeșnicului și pe partea stângă a acestuia?
4:12 Iar eu am răspuns iarăși și i-am zis: Ce sunt acești doi măslini?
ramuri care prin cele două țevi de aur golesc uleiul de aur din
înșiși?
4:13 Iar el mi-a răspuns şi a zis: Nu ştii ce sunt acestea? Si am spus,
Nu, domnul meu.
4:14 Atunci el a zis: Aceștia sunt cei doi unși, care stau lângă Domnul
tot pământul.