Psalmii
141:1 Doamne, strig către Tine: grăbește-te spre mine; ascultă glasul meu, când
strig către tine.
141:2 Rugăciunea mea să fie îndreptată înaintea ta ca tămâie; si ridicarea de
mâinile mele ca jertfa de seară.
141:3 Pune o strajă, Doamne, înaintea gurii mele; ține ușa buzelor mele.
141:4 Nu-mi apleca inima la nimic rău, ca să fac fapte rele
oameni care săvârșesc nelegiuirea și să nu mănânc din bunătățile lor.
141:5 Să mă lovească cei neprihăniți; va fi o bunătate şi el să mustre
pe mine; va fi un ulei excelent, care nu-mi va sparge capul, căci încă
şi rugăciunea mea va fi în nenorocirile lor.
141:6 Când judecătorii lor vor fi dărâmați în locuri pietroase, ei vor asculta pe mine
cuvinte; căci sunt dulci.
141:7 Oasele noastre sunt împrăștiate la gura mormântului, ca atunci când cineva taie și
despică lemnul pe pământ.
141:8 Dar ochii mei sunt către Tine, Doamne, Doamne; în Tine este încrederea mea; părăsi
nu sufletul meu lipsit.
141:9 Păzește-mă de capcanele pe care mi le-au întins și de capcanele
lucrători ai nelegiuirii.
141:10 Să cadă cei răi în mrejele lor, cât și eu scap.