marcă
4:1 Și a început iarăși să învețe lângă mare; și acolo s-a adunat
el o mare mulţime, încât a intrat într-o corabie şi a şezut în corabie
mare; și toată mulțimea era lângă mare, pe uscat.
4:2 Iar el îi învăţa multe lucruri prin pilde, şi le spunea în ale lui
doctrină,
4:3 Ascultă; Iată, a ieșit un semănător să semene:
4:4 Şi s-a întâmplat că, pe când el a semănat, unii au căzut pe marginea drumului, iar cei
păsările cerului au venit și l-au devorat.
4:5 Şi unii au căzut pe un pământ pietros, unde nu avea mult pământ; și
îndată a răsărit, pentru că nu avea adâncime de pământ:
4:6 Dar când a răsărit soarele, s-a ars; și pentru că nu avea rădăcină, ea
ofilit.
4:7 Și unii au căzut printre spini, iar spinii au crescut și l-au sufocat și
nu a dat niciun fruct.
4:8 Iar altele au căzut pe pământ bun și au dat roade care au răsărit și
crescut; şi au dat naştere, pe alţii treizeci, alţii şaizeci, iar alţii an
sută.
4:9 Iar el le-a zis: Cine are urechi să audă, să audă.
4:10 Iar când era singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat
el pilda.
4:11 Iar el le-a zis: V-a fost dat să cunoașteți taina
Împărăția lui Dumnezeu: dar pentru cei din afară, toate acestea sunt
făcut în pilde:
4:12 Pentru ca, văzând, să vadă și să nu vadă; și auzind ei pot auzi,
și nu înțelege; ca nu cumva vreodată să se convertească, iar lor
păcatele ar trebui să le fie iertate.
4:13 Iar el le-a zis: „Nu cunoașteți pilda aceasta? si cum vei face atunci
stii toate pildele?
4:14 Semănătorul seamănă cuvântul.
4:15 Iar aceștia sunt pe marginea drumului, unde este semănat cuvântul; dar cand
au auzit, Satana vine îndată și ia cuvântul care
a fost semănat în inimile lor.
4:16 Și aceștia sunt la fel și cei semănați pe pământ pietros; cine cand
au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie;
4:17 Și n-au rădăcină în ei înșiși, și astfel să răbdați doar o vreme; după aceea,
când apare necazul sau persecuția de dragul cuvântului, imediat
sunt jigniti.
4:18 Iar aceștia sunt cei semănați printre spini; cum ar fi auzi cuvântul,
4:19 Şi grijile lumii acesteia, şi înşelăciunea bogăţiilor, şi
poftele altor lucruri care intră înăuntru, sufocă cuvântul și devine
infructuos.
4:20 Iar aceștia sunt cei semănați pe pământ bun; cum ar fi auzi cuvântul,
şi primiţi-o şi aduceţi roade, unele treizeci, altele şaizeci şi
vreo sută.
4:21 Iar el le-a zis: Se aduce o lumânare ca să fie pusă sub un coș sau
sub pat? și să nu fie așezat pe un sfeșnic?
4:22 Căci nu este nimic ascuns, care să nu se arate; nici unul nu a fost
lucru ținut secret, dar că ar trebui să vină în străinătate.
4:23 Dacă are cineva urechi să audă, să audă.
4:24 Iar el le-a zis: „Aveţi grijă la ce auziţi; cu ce măsură
Măsoară, vi se va măsura;
dat.
4:25 Căci celui ce are, i se va da; şi celui ce nu are, de la el
va fi luat chiar și ceea ce are.
4:26 Iar el a spus: Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca și cum ar arunca un om sămânța în ea
pamantul;
4:27 Și să doarmă și să se ridice noapte și zi, și sămânța să primească și
crește, el nu știe cum.
4:28 Căci pământul aduce roade din el însuși; mai întâi lama, apoi
ureche, după aceea porumbul plin în spic.
4:29 Dar când rodul este adus, îndată pune în el
secera, pentru că a venit secerișul.
4:30 Iar el a zis: Cu ce vom asemăna Împărăţia lui Dumnezeu? sau cu ce
comparație să o comparăm?
4:31 Este ca un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ,
este mai mică decât toate semințele care sunt pe pământ:
4:32 Dar când este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile,
și trage ramuri mari; ca să găzduiască păsările cerului
sub umbra lui.
4:33 Și cu multe astfel de pilde, el le-a spus cuvântul, așa cum erau ei
capabil să-l audă.
4:34 Dar el nu le-a vorbit fără pildă; și când erau singuri,
le-a expus toate lucrurile ucenicilor săi.
4:35 Și în aceeași zi, când s-a făcut seara, le-a zis: Haideți
treci pe cealaltă parte.
4:36 Şi după ce au alungat mulţimea, L-au luat aşa cum era
în navă. Și mai erau cu el și alte corăbii.
4:37 Și s-a ridicat o furtună mare de vânt și valurile au bătut în corabie,
încât acum era plin.
4:38 El era în partea din spate a corăbiei, adormit pe o pernă;
trezește-l și spune-i: Învățătorule, nu îți pasă că pierim?
4:39 Și s-a sculat și a certat vântul și a zis mării: Pace,
încă. Și vântul a încetat și a fost o mare calm.
4:40 Iar el le-a zis: De ce vă este atât de frică? cum se face ca nu ai
credinţă?
4:41 Şi s-au temut foarte tare, şi au zis unul altuia: Ce fel de om?
este aceasta că până și vântul și marea îi ascultă?