marcă 4:1 Și a început iarăși să învețe lângă mare; și acolo s-a adunat el o mare mulţime, încât a intrat într-o corabie şi a şezut în corabie mare; și toată mulțimea era lângă mare, pe uscat. 4:2 Iar el îi învăţa multe lucruri prin pilde, şi le spunea în ale lui doctrină, 4:3 Ascultă; Iată, a ieșit un semănător să semene: 4:4 Şi s-a întâmplat că, pe când el a semănat, unii au căzut pe marginea drumului, iar cei păsările cerului au venit și l-au devorat. 4:5 Şi unii au căzut pe un pământ pietros, unde nu avea mult pământ; și îndată a răsărit, pentru că nu avea adâncime de pământ: 4:6 Dar când a răsărit soarele, s-a ars; și pentru că nu avea rădăcină, ea ofilit. 4:7 Și unii au căzut printre spini, iar spinii au crescut și l-au sufocat și nu a dat niciun fruct. 4:8 Iar altele au căzut pe pământ bun și au dat roade care au răsărit și crescut; şi au dat naştere, pe alţii treizeci, alţii şaizeci, iar alţii an sută. 4:9 Iar el le-a zis: Cine are urechi să audă, să audă. 4:10 Iar când era singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat el pilda. 4:11 Iar el le-a zis: V-a fost dat să cunoașteți taina Împărăția lui Dumnezeu: dar pentru cei din afară, toate acestea sunt făcut în pilde: 4:12 Pentru ca, văzând, să vadă și să nu vadă; și auzind ei pot auzi, și nu înțelege; ca nu cumva vreodată să se convertească, iar lor păcatele ar trebui să le fie iertate. 4:13 Iar el le-a zis: „Nu cunoașteți pilda aceasta? si cum vei face atunci stii toate pildele? 4:14 Semănătorul seamănă cuvântul. 4:15 Iar aceștia sunt pe marginea drumului, unde este semănat cuvântul; dar cand au auzit, Satana vine îndată și ia cuvântul care a fost semănat în inimile lor. 4:16 Și aceștia sunt la fel și cei semănați pe pământ pietros; cine cand au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie; 4:17 Și n-au rădăcină în ei înșiși, și astfel să răbdați doar o vreme; după aceea, când apare necazul sau persecuția de dragul cuvântului, imediat sunt jigniti. 4:18 Iar aceștia sunt cei semănați printre spini; cum ar fi auzi cuvântul, 4:19 Şi grijile lumii acesteia, şi înşelăciunea bogăţiilor, şi poftele altor lucruri care intră înăuntru, sufocă cuvântul și devine infructuos. 4:20 Iar aceștia sunt cei semănați pe pământ bun; cum ar fi auzi cuvântul, şi primiţi-o şi aduceţi roade, unele treizeci, altele şaizeci şi vreo sută. 4:21 Iar el le-a zis: Se aduce o lumânare ca să fie pusă sub un coș sau sub pat? și să nu fie așezat pe un sfeșnic? 4:22 Căci nu este nimic ascuns, care să nu se arate; nici unul nu a fost lucru ținut secret, dar că ar trebui să vină în străinătate. 4:23 Dacă are cineva urechi să audă, să audă. 4:24 Iar el le-a zis: „Aveţi grijă la ce auziţi; cu ce măsură Măsoară, vi se va măsura; dat. 4:25 Căci celui ce are, i se va da; şi celui ce nu are, de la el va fi luat chiar și ceea ce are. 4:26 Iar el a spus: Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca și cum ar arunca un om sămânța în ea pamantul; 4:27 Și să doarmă și să se ridice noapte și zi, și sămânța să primească și crește, el nu știe cum. 4:28 Căci pământul aduce roade din el însuși; mai întâi lama, apoi ureche, după aceea porumbul plin în spic. 4:29 Dar când rodul este adus, îndată pune în el secera, pentru că a venit secerișul. 4:30 Iar el a zis: Cu ce vom asemăna Împărăţia lui Dumnezeu? sau cu ce comparație să o comparăm? 4:31 Este ca un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este mai mică decât toate semințele care sunt pe pământ: 4:32 Dar când este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile, și trage ramuri mari; ca să găzduiască păsările cerului sub umbra lui. 4:33 Și cu multe astfel de pilde, el le-a spus cuvântul, așa cum erau ei capabil să-l audă. 4:34 Dar el nu le-a vorbit fără pildă; și când erau singuri, le-a expus toate lucrurile ucenicilor săi. 4:35 Și în aceeași zi, când s-a făcut seara, le-a zis: Haideți treci pe cealaltă parte. 4:36 Şi după ce au alungat mulţimea, L-au luat aşa cum era în navă. Și mai erau cu el și alte corăbii. 4:37 Și s-a ridicat o furtună mare de vânt și valurile au bătut în corabie, încât acum era plin. 4:38 El era în partea din spate a corăbiei, adormit pe o pernă; trezește-l și spune-i: Învățătorule, nu îți pasă că pierim? 4:39 Și s-a sculat și a certat vântul și a zis mării: Pace, încă. Și vântul a încetat și a fost o mare calm. 4:40 Iar el le-a zis: De ce vă este atât de frică? cum se face ca nu ai credinţă? 4:41 Şi s-au temut foarte tare, şi au zis unul altuia: Ce fel de om? este aceasta că până și vântul și marea îi ascultă?