evrei 3:1 De aceea, fraților sfinți, părtași la chemarea cerească, luați în considerare Apostolul și Marele Preot al profesiei noastre, Hristos Iisus; 3:2 Care a fost credincios celui ce L-a rânduit, precum a fost credincios și Moise în toată casa lui. 3:3 Căci omul acesta a fost socotit vrednic de mai multă slavă decât Moise, pentru că cine a zidit casa are mai multă cinste decât casa. 3:4 Căci fiecare casă este zidită de cineva; dar cel care a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 3:5 Iar Moise a fost cu adevărat credincios în toată casa lui, ca un slujitor, pentru a mărturie despre acele lucruri care urmau să fie rostite după; 3:6 Dar Hristos ca un fiu peste casa lui; a cui casă suntem, dacă ținem repezi încrederea și bucuria speranței fermă până la sfârșit. 3:7 De aceea (cum zice Duhul Sfânt: Astăzi, dacă auziți glasul Lui, 3:8 Nu vă împietriți inimile, ca în provocarea, în ziua ispitei în pustie: 3:9 Când părinţii voştri m-au ispitit, m-au încercat şi mi-au văzut lucrările patruzeci de ani. 3:10 De aceea m-am întristat pe generația aceea și am zis: Ei fac mereu greșesc în inima lor; și nu au cunoscut căile mele. 3:11 Așa că am jurat în mânia mea că nu vor intra în odihna mea.) 3:12 Luaţi seama, fraţilor, ca să nu fie în vreunul dintre voi o inimă rea necredința, în depărtarea de la Dumnezeul cel viu. 3:13 Dar îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, cât se numește Azi; ca nu cumva vreunul dintre voi fii împietrit prin înșelăciunea păcatului. 3:14 Căci noi suntem făcuți părtași ai lui Hristos, dacă ținem începutul nostru încrederea neclintită până la capăt; 3:15 În timp ce se spune: Azi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimi, ca în provocare. 3:16 Căci unii, după ce au auzit, s-au supărat, dar nu toate au venit ieşit din Egipt prin Moise. 3:17 Dar cu cine s-a întristat patruzeci de ani? nu cu ei aveau a păcătuit, ale cui cadavre au căzut în pustie? 3:18 Și cărora le-a jurat că nu vor intra în odihna Lui, ci să intre cei care nu au crezut? 3:19 Vedem deci că nu au putut intra din cauza necredinței.