evrei
3:1 De aceea, fraților sfinți, părtași la chemarea cerească, luați în considerare
Apostolul și Marele Preot al profesiei noastre, Hristos Iisus;
3:2 Care a fost credincios celui ce L-a rânduit, precum a fost credincios și Moise
în toată casa lui.
3:3 Căci omul acesta a fost socotit vrednic de mai multă slavă decât Moise, pentru că
cine a zidit casa are mai multă cinste decât casa.
3:4 Căci fiecare casă este zidită de cineva; dar cel care a zidit toate lucrurile este
Dumnezeu.
3:5 Iar Moise a fost cu adevărat credincios în toată casa lui, ca un slujitor, pentru a
mărturie despre acele lucruri care urmau să fie rostite după;
3:6 Dar Hristos ca un fiu peste casa lui; a cui casă suntem, dacă ținem
repezi încrederea și bucuria speranței fermă până la sfârșit.
3:7 De aceea (cum zice Duhul Sfânt: Astăzi, dacă auziți glasul Lui,
3:8 Nu vă împietriți inimile, ca în provocarea, în ziua ispitei
în pustie:
3:9 Când părinţii voştri m-au ispitit, m-au încercat şi mi-au văzut lucrările patruzeci de ani.
3:10 De aceea m-am întristat pe generația aceea și am zis: Ei fac mereu
greșesc în inima lor; și nu au cunoscut căile mele.
3:11 Așa că am jurat în mânia mea că nu vor intra în odihna mea.)
3:12 Luaţi seama, fraţilor, ca să nu fie în vreunul dintre voi o inimă rea
necredința, în depărtarea de la Dumnezeul cel viu.
3:13 Dar îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, cât se numește Azi; ca nu cumva vreunul dintre voi
fii împietrit prin înșelăciunea păcatului.
3:14 Căci noi suntem făcuți părtași ai lui Hristos, dacă ținem începutul nostru
încrederea neclintită până la capăt;
3:15 În timp ce se spune: Azi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți
inimi, ca în provocare.
3:16 Căci unii, după ce au auzit, s-au supărat, dar nu toate au venit
ieşit din Egipt prin Moise.
3:17 Dar cu cine s-a întristat patruzeci de ani? nu cu ei aveau
a păcătuit, ale cui cadavre au căzut în pustie?
3:18 Și cărora le-a jurat că nu vor intra în odihna Lui, ci să intre
cei care nu au crezut?
3:19 Vedem deci că nu au putut intra din cauza necredinței.