Geneză
47:1 Atunci Iosif a venit și a spus lui Faraon și a zis: Tatăl meu și frații mei!
şi au ieşit oile şi turmele lor şi tot ce au
din țara Canaanului; și iată, ei sunt în țara Gosen.
47:2 Și a luat pe câțiva dintre frații săi, chiar cinci bărbați, și i-a prezentat
Faraon.
47:3 Și Faraon a zis fraților săi: Care este ocupația voastră? Si ei
a spus lui Faraon: Slujitorii tăi sunt păstori, atât noi, cât și ai noștri
tatii.
47:4 Mai mult, ei i-au spus lui Faraon: Căci noi am venit să locuim în ţară;
pentru că slujitorii tăi nu au pășune pentru turmele lor; căci foametea este
dureros în țara Canaanului; acum de aceea, vă rugăm, lăsați-vă
slujitorii locuiesc în țara Gosen.
47:5 Faraon a vorbit lui Iosif, zicând: Tatăl tău și frații tăi sunt
vino la tine:
47:6 Țara Egiptului este înaintea ta; în cele mai bune pământuri fă-ţi
tată și frați să locuiască; în ţara Gosen să locuiască: şi
dacă cunoști vreun om cu activitate printre ei, atunci fă-i conducători
peste vitele mele.
47:7 Și Iosif a adus pe tatăl său Iacov și l-a pus înaintea lui Faraon
Iacov l-a binecuvântat pe Faraon.
47:8 Şi Faraon a zis lui Iacov: Câţi ani ai?
47:9 Iacov a zis lui Faraon: Zilele anilor pelerinajului meu sunt
o sută treizeci de ani: puțini și rele au zilele anilor de
viața mea a fost și n-am ajuns până la zilele anilor
viaţa părinţilor mei în zilele pelerinajului lor.
47:10 Și Iacov a binecuvântat pe Faraon și a ieșit dinaintea lui Faraon.
47:11 Și Iosif i-a așezat pe tatăl său și pe frații săi și le-a dat a
stăpânire în țara Egiptului, în cele mai bune țări, în țara lui
Ramses, așa cum poruncise Faraon.
47:12 Și Iosif a hrănit pe tatăl său, pe frații săi și pe toți ai tatălui său
gospodărie, cu pâine, după familiile lor.
47:13 Şi nu era pâine în toată ţara; căci foametea era foarte dureroasă, deci
că ţara Egiptului şi toată ţara Canaanului au leşinat din cauza
foametea.
47:14 Și Iosif a strâns toți banii care s-au găsit în țara lui
Egipt și în țara Canaanului, pentru grâul pe care l-au cumpărat; și
Iosif a adus banii în casa lui Faraon.
47:15 Și când banii au căzut în țara Egiptului și în țara Canaanului,
toţi egiptenii au venit la Iosif şi i-au zis: Dă-ne pâine!
să murim în prezența ta? pentru că banii eșuează.
47:16 Și Iosif a zis: Dă-ți vitele; și-ți voi da pentru vitele tale,
dacă banii eșuează.
47:17 Și ei și-au adus vitele la Iosif, iar Iosif le-a dat pâine
schimb pentru cai și pentru turme și pentru vitele
turme și măgari; și le-a hrănit cu pâine pentru toate
vite pentru anul respectiv.
47:18 Când s-a sfârșit anul acela, au venit la el în al doilea an și au zis
i-a spus: „Nu vom ascunde domnului meu cum s-au cheltuit banii noștri;
Domnul meu are și turmele noastre de vite; nu a mai rămas nimic în
vederea domnului meu, ci trupurile noastre și pământurile noastre:
47:19 De ce vom muri înaintea ochilor tăi, atât noi cât și țara noastră? cumpără-ne
și țara noastră pentru pâine și noi și țara noastră le vom fi slujitori
Faraon: și dă-ne sămânță, ca să trăim și să nu murim, ca țara
nu fi pustiu.
47:20 Și Iosif a cumpărat pentru Faraon toată țara Egiptului; pentru egipteni
și-a vândut fiecare ogorul, pentru că foametea a învins asupra lor
pământul a devenit al lui Faraon.
47:21 Cât despre popor, el ia dus în cetăţi de la un capăt al lui
hotarele Egiptului până la celălalt capăt al acestuia.
47:22 Nu a cumpărat decât pământul preoților; căci preoţii aveau o
porția le-a dat Faraonului și le-au mâncat porția
Faraon le-a dat; de aceea ei nu și-au vândut pământurile.
47:23 Atunci Iosif a zis poporului: Iată, v-am cumpărat astăzi și
Țara voastră pentru Faraon: iată, iată sămânță pentru voi și veți semăna
teren.
47:24 Și se va întâmpla că, în spor, veți da al cincilea
parte pentru Faraon și patru părți vor fi ale voastre, ca sămânță
câmp și pentru hrana voastră și pentru cei din casele voastre și pentru mâncare
pentru micuții tăi.
47:25 Iar ei au zis: „Tu ne-ai mântuit vieţile; să găsim har înaintea ochilor”.
ale domnului meu și vom fi slujitorii lui Faraon.
47:26 Și Iosif a făcut o lege peste țara Egiptului până în ziua de azi, că
Faraonul ar trebui să aibă a cincea parte; cu excepția numai a pământului preoților,
care nu a devenit a lui Faraon.
47:27 Și Israel a locuit în țara Egiptului, în țara Gosen; și
aveau proprietăți în ea și au crescut și s-au înmulțit nespus de mult.
47:28 Și Iacov a locuit în țara Egiptului șaptesprezece ani; așa tot veacul
din Iacov a fost o sută patruzeci și șapte de ani.
47:29 Și se apropia vremea când Israel trebuia să moară; și el a chemat pe fiul său
Iosif și i-a zis: Dacă acum am găsit har înaintea ta, pune:
Te rog, mâna ta sub coapsa mea și poartă-mă cu bunătate și sinceritate;
Nu mă îngropa, te rog, în Egipt.
47:30 Dar mă voi culca cu părinţii mei şi mă vei scoate din Egipt,
și mă îngroapă în mormântul lor. Iar el a spus: Voi face cum ai tu
a spus.
47:31 Iar el a zis: Jură-mi! Și i-a jurat. Și Israel s-a închinat
el însuși pe capul patului.