Exod
12:1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului, zicând:
12:2 Această lună va fi pentru voi începutul lunilor; va fi
prima lună a anului pentru tine.
12:3 Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi: În ziua a zecea
din această lună să ia fiecăruia câte un miel, conform cu
casa părinţilor lor, un miel pentru casă:
12:4 Iar dacă gospodăria este prea mică pentru miel, să fie el și ai lui
vecinul de lângă casa lui ia-l după numărul de
suflete; Fiecare om, după mâncarea lui, să vă facă socoteala pentru
miel.
12:5 Mielul tău să fie fără cusur, un bărbat de un an;
scoate-l de la oi sau de la capre:
12:6 Și să-l păstrați până în a paisprezecea zi a aceleiași luni; și
toată adunarea adunării lui Israel să-l omoare în
seară.
12:7 Să ia din sânge și să-l lovească pe cei doi stâlpi laterali
și pe stâlpul ușii de sus al caselor, în care să mănânce.
12:8 Și ei vor mânca carnea în acea noapte, friptă la foc și
pâine nedospită; și cu ierburi amare o vor mânca.
12:9 Nu mâncaţi din ea crudă, nici înmuiată cu apă, ci prăjită la foc;
capul lui cu picioarele lui și cu purtenia lor.
12:10 Și să nu lăsați nimic din ea până dimineața; si aceea care
rămâne din ea până dimineața să ardeți cu foc.
12:11 Şi astfel să-l mâncaţi; cu coapsele încinse, cu pantofii pe tine
picioarele și toiagul tău în mână; și îl veți mânca în grabă: este
Paştele Domnului.
12:12 Căci în această noapte voi trece prin țara Egiptului și îi voi lovi pe toți
întâiul născut din țara Egiptului, atât om cât și fiară; si impotriva tuturor
dumnezeii Egiptului voi face judecată: Eu sunt DOMNUL.
12:13 Și sângele vă va fi un semn pentru casele în care vă aflați.
și când voi vedea sângele, voi trece peste tine și ciuma nu va fi
să fie asupra ta să te nimicească, când voi lovi țara Egiptului.
12:14 Și această zi vă va fi de pomenire; și o veți păstra a
sărbătorește Domnului în neamurile voastre; să o sărbătorești
printr-o rânduială pentru totdeauna.
12:15 Șapte zile să mâncați azime; chiar în prima zi veţi face
îndepărtați drojdia din casele voastre, căci oricine mănâncă pâine dospită
din prima zi până în ziua a șaptea, acel suflet va fi nimicit
din Israel.
12:16 Și în prima zi va fi o adunare sfântă, și în ziua
a șaptea zi să fie o adunare sfântă pentru voi; nici un fel de lucru
se va face în ei, în afară de ceea ce trebuie să mănânce fiecare om, numai acela poate
să fie făcut de tine.
12:17 Şi să ţineţi sărbătoarea azimelor; căci în acest sine
Ți-am scos oștile din țara Egiptului: de aceea va
păziți această zi în generațiile voastre, printr-o rânduială pentru totdeauna.
12:18 În prima lună, în cea de-a paisprezecea zi a lunii, seara
mănâncă azime, până în a douăzecea zi a lunii la ora
chiar.
12:19 Șapte zile să nu se găsească aluat în casele voastre, pentru oricine
mănâncă ceea ce este dospit, chiar și acel suflet va fi nimicit din
adunarea lui Israel, fie că este străin, fie că este născut în țară.
12:20 Să nu mâncaţi nimic dospit; în toate locuinţele voastre să mâncaţi
pâine nedospită.
12:21 Atunci Moise a chemat pe toți bătrânii lui Israel și le-a zis: Trageți
ieșiți și luați-vă un miel după familiile voastre și ucideți-l
pascale.
12:22 Și să luați un mănunchi de isop și să-l înmuiați în sângele care este în
bazinul și loviți cu sânge buiandrugul și cei doi stâlpi laterali
adica in bazin; și niciunul dintre voi să nu iasă la ușa lui
casa pana dimineata.
12:23 Căci Domnul va trece ca să lovească pe egipteni; iar când vede
sângele pe buiandrug și pe cei doi stâlpi laterali, Domnul va trece
peste uşă şi nu va lăsa nimicitorul să intre la voi
case să te lovească.
12:24 Și să păziți acest lucru ca o poruncă pentru tine și pentru fiii tăi
pentru totdeauna.
12:25 Și se va întâmpla când veți ajunge în țara pe care Domnul
vă va da, după cum a promis, că veți ține aceasta
serviciu.
12:26 Şi se va întâmpla când copiii voştri vă vor zice: Ce?
te referi prin acest serviciu?
12:27 Să ziceţi: „Este jertfa Paştelui Domnului, care
a trecut peste casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit
egiptenii și ne-au eliberat casele. Iar oamenii au plecat capul
și s-a închinat.
12:28 Și copiii lui Israel au plecat și au făcut cum poruncise Domnul
Moise și Aaron, așa au făcut ei.
12:29 Și s-a întâmplat că, la miezul nopții, Domnul a lovit pe toți întâii născuți
în ţara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care şedea pe al lui
tron pentru întâiul născut al captivului care era în temniță; și
toți întâii născuți de vite.
12:30 Și Faraon s-a sculat noaptea, el și toți slujitorii lui și toți
egiptenii; şi s-a auzit un strigăt mare în Egipt; căci nu era o casă
unde nu era niciun mort.
12:31 Și a chemat pe Moise și pe Aaron noaptea și a zis: Scoală-te și treci
voi, din mijlocul poporului meu, atât voi, cât și copiii lui Israel; și
du-te, slujește DOMNULUI, așa cum ai spus.
12:32 Luaţi-vă şi oile voastre şi turmele voastre, după cum aţi spus, şi plecaţi; și
binecuvântează-mă și pe mine.
12:33 Şi egiptenii s-au împotrivit poporului, ca să-l trimită
afară din pământ în grabă; căci ei ziceau: „Toți suntem morți”.
12:34 Și poporul și-a luat aluatul înainte de a fi dospit, al lor
frământătoarele fiind legate în haine pe umeri.
12:35 Şi copiii lui Israel au făcut după cuvântul lui Moise; si ei
a împrumutat de la egipteni bijuterii de argint și bijuterii de aur și
haine:
12:36 Domnul a dat poporului har înaintea egiptenilor
că le-au împrumutat lucrurile pe care le-au cerut. Și s-au stricat
egiptenii.
12:37 Copiii lui Israel au plecat de la Ramses la Sucot, în jur de șase
o sută de mii pe jos care erau bărbați, pe lângă copii.
12:38 Şi o mulţime amestecată s-a suit cu ei; și turme și turme,
chiar foarte multe vite.
12:39 Și au copt turte nedospite din aluatul pe care l-au adus
din Egipt, căci nu a fost dospit; pentru că au fost alungaţi din
Egiptul, și nu puteau zăbovi, nici nu și-au pregătit niciunul
hrană.
12:40 Acum a fost locuirea copiilor lui Israel, care locuiau în Egipt
patru sute treizeci de ani.
12:41 Și sa întâmplat, la sfârșitul celor patru sute treizeci de ani,
chiar în aceeași zi sa întâmplat că toate oștirile Domnului
a ieșit din țara Egiptului.
12:42 Este o noapte care trebuie să fie mult păzită de Domnul pentru că i-a scos afară
din țara Egiptului: aceasta este acea noapte a Domnului care trebuie păzită
toți copiii lui Israel în generațiile lor.
12:43 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: „Aceasta este porunca lui
Paști: Niciun străin să nu mănânce din ele:
12:44 Dar slujitorul fiecărui om care este cumpărat cu bani, când ai
l-a tăiat împrejur, atunci va mânca din el.
12:45 Străinul și angajatul să nu mănânce din el.
12:46 Într-o singură casă să fie mâncat; nu vei scoate nimic din
carne în afara casei; nici un os să nu rupeţi.
12:47 Toată adunarea lui Israel să-l păzească.
12:48 Şi când un străin va locui la tine şi va prăznui Paştele
Domnului să fie tăiați împrejur toți bărbații lui și apoi să vină
aproape și păstrează-l; şi va fi ca unul născut în ţară; căci
nici un netăiat împrejur să nu mănânce din el.
12:49 O singură lege va fi pentru cel născut în casă și pentru străin care este
locuiește printre voi.
12:50 Aşa au făcut toţi copiii lui Israel; precum DOMNUL ia poruncit lui Moise si
Aaron, la fel au făcut ei.
12:51 Și s-a întâmplat în aceeași zi, că Domnul a adus
copiii lui Israel din țara Egiptului cu armatele lor.