Exod 12:1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului, zicând: 12:2 Această lună va fi pentru voi începutul lunilor; va fi prima lună a anului pentru tine. 12:3 Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi: În ziua a zecea din această lună să ia fiecăruia câte un miel, conform cu casa părinţilor lor, un miel pentru casă: 12:4 Iar dacă gospodăria este prea mică pentru miel, să fie el și ai lui vecinul de lângă casa lui ia-l după numărul de suflete; Fiecare om, după mâncarea lui, să vă facă socoteala pentru miel. 12:5 Mielul tău să fie fără cusur, un bărbat de un an; scoate-l de la oi sau de la capre: 12:6 Și să-l păstrați până în a paisprezecea zi a aceleiași luni; și toată adunarea adunării lui Israel să-l omoare în seară. 12:7 Să ia din sânge și să-l lovească pe cei doi stâlpi laterali și pe stâlpul ușii de sus al caselor, în care să mănânce. 12:8 Și ei vor mânca carnea în acea noapte, friptă la foc și pâine nedospită; și cu ierburi amare o vor mânca. 12:9 Nu mâncaţi din ea crudă, nici înmuiată cu apă, ci prăjită la foc; capul lui cu picioarele lui și cu purtenia lor. 12:10 Și să nu lăsați nimic din ea până dimineața; si aceea care rămâne din ea până dimineața să ardeți cu foc. 12:11 Şi astfel să-l mâncaţi; cu coapsele încinse, cu pantofii pe tine picioarele și toiagul tău în mână; și îl veți mânca în grabă: este Paştele Domnului. 12:12 Căci în această noapte voi trece prin țara Egiptului și îi voi lovi pe toți întâiul născut din țara Egiptului, atât om cât și fiară; si impotriva tuturor dumnezeii Egiptului voi face judecată: Eu sunt DOMNUL. 12:13 Și sângele vă va fi un semn pentru casele în care vă aflați. și când voi vedea sângele, voi trece peste tine și ciuma nu va fi să fie asupra ta să te nimicească, când voi lovi țara Egiptului. 12:14 Și această zi vă va fi de pomenire; și o veți păstra a sărbătorește Domnului în neamurile voastre; să o sărbătorești printr-o rânduială pentru totdeauna. 12:15 Șapte zile să mâncați azime; chiar în prima zi veţi face îndepărtați drojdia din casele voastre, căci oricine mănâncă pâine dospită din prima zi până în ziua a șaptea, acel suflet va fi nimicit din Israel. 12:16 Și în prima zi va fi o adunare sfântă, și în ziua a șaptea zi să fie o adunare sfântă pentru voi; nici un fel de lucru se va face în ei, în afară de ceea ce trebuie să mănânce fiecare om, numai acela poate să fie făcut de tine. 12:17 Şi să ţineţi sărbătoarea azimelor; căci în acest sine Ți-am scos oștile din țara Egiptului: de aceea va păziți această zi în generațiile voastre, printr-o rânduială pentru totdeauna. 12:18 În prima lună, în cea de-a paisprezecea zi a lunii, seara mănâncă azime, până în a douăzecea zi a lunii la ora chiar. 12:19 Șapte zile să nu se găsească aluat în casele voastre, pentru oricine mănâncă ceea ce este dospit, chiar și acel suflet va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie că este străin, fie că este născut în țară. 12:20 Să nu mâncaţi nimic dospit; în toate locuinţele voastre să mâncaţi pâine nedospită. 12:21 Atunci Moise a chemat pe toți bătrânii lui Israel și le-a zis: Trageți ieșiți și luați-vă un miel după familiile voastre și ucideți-l pascale. 12:22 Și să luați un mănunchi de isop și să-l înmuiați în sângele care este în bazinul și loviți cu sânge buiandrugul și cei doi stâlpi laterali adica in bazin; și niciunul dintre voi să nu iasă la ușa lui casa pana dimineata. 12:23 Căci Domnul va trece ca să lovească pe egipteni; iar când vede sângele pe buiandrug și pe cei doi stâlpi laterali, Domnul va trece peste uşă şi nu va lăsa nimicitorul să intre la voi case să te lovească. 12:24 Și să păziți acest lucru ca o poruncă pentru tine și pentru fiii tăi pentru totdeauna. 12:25 Și se va întâmpla când veți ajunge în țara pe care Domnul vă va da, după cum a promis, că veți ține aceasta serviciu. 12:26 Şi se va întâmpla când copiii voştri vă vor zice: Ce? te referi prin acest serviciu? 12:27 Să ziceţi: „Este jertfa Paştelui Domnului, care a trecut peste casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit egiptenii și ne-au eliberat casele. Iar oamenii au plecat capul și s-a închinat. 12:28 Și copiii lui Israel au plecat și au făcut cum poruncise Domnul Moise și Aaron, așa au făcut ei. 12:29 Și s-a întâmplat că, la miezul nopții, Domnul a lovit pe toți întâii născuți în ţara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care şedea pe al lui tron pentru întâiul născut al captivului care era în temniță; și toți întâii născuți de vite. 12:30 Și Faraon s-a sculat noaptea, el și toți slujitorii lui și toți egiptenii; şi s-a auzit un strigăt mare în Egipt; căci nu era o casă unde nu era niciun mort. 12:31 Și a chemat pe Moise și pe Aaron noaptea și a zis: Scoală-te și treci voi, din mijlocul poporului meu, atât voi, cât și copiii lui Israel; și du-te, slujește DOMNULUI, așa cum ai spus. 12:32 Luaţi-vă şi oile voastre şi turmele voastre, după cum aţi spus, şi plecaţi; și binecuvântează-mă și pe mine. 12:33 Şi egiptenii s-au împotrivit poporului, ca să-l trimită afară din pământ în grabă; căci ei ziceau: „Toți suntem morți”. 12:34 Și poporul și-a luat aluatul înainte de a fi dospit, al lor frământătoarele fiind legate în haine pe umeri. 12:35 Şi copiii lui Israel au făcut după cuvântul lui Moise; si ei a împrumutat de la egipteni bijuterii de argint și bijuterii de aur și haine: 12:36 Domnul a dat poporului har înaintea egiptenilor că le-au împrumutat lucrurile pe care le-au cerut. Și s-au stricat egiptenii. 12:37 Copiii lui Israel au plecat de la Ramses la Sucot, în jur de șase o sută de mii pe jos care erau bărbați, pe lângă copii. 12:38 Şi o mulţime amestecată s-a suit cu ei; și turme și turme, chiar foarte multe vite. 12:39 Și au copt turte nedospite din aluatul pe care l-au adus din Egipt, căci nu a fost dospit; pentru că au fost alungaţi din Egiptul, și nu puteau zăbovi, nici nu și-au pregătit niciunul hrană. 12:40 Acum a fost locuirea copiilor lui Israel, care locuiau în Egipt patru sute treizeci de ani. 12:41 Și sa întâmplat, la sfârșitul celor patru sute treizeci de ani, chiar în aceeași zi sa întâmplat că toate oștirile Domnului a ieșit din țara Egiptului. 12:42 Este o noapte care trebuie să fie mult păzită de Domnul pentru că i-a scos afară din țara Egiptului: aceasta este acea noapte a Domnului care trebuie păzită toți copiii lui Israel în generațiile lor. 12:43 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: „Aceasta este porunca lui Paști: Niciun străin să nu mănânce din ele: 12:44 Dar slujitorul fiecărui om care este cumpărat cu bani, când ai l-a tăiat împrejur, atunci va mânca din el. 12:45 Străinul și angajatul să nu mănânce din el. 12:46 Într-o singură casă să fie mâncat; nu vei scoate nimic din carne în afara casei; nici un os să nu rupeţi. 12:47 Toată adunarea lui Israel să-l păzească. 12:48 Şi când un străin va locui la tine şi va prăznui Paştele Domnului să fie tăiați împrejur toți bărbații lui și apoi să vină aproape și păstrează-l; şi va fi ca unul născut în ţară; căci nici un netăiat împrejur să nu mănânce din el. 12:49 O singură lege va fi pentru cel născut în casă și pentru străin care este locuiește printre voi. 12:50 Aşa au făcut toţi copiii lui Israel; precum DOMNUL ia poruncit lui Moise si Aaron, la fel au făcut ei. 12:51 Și s-a întâmplat în aceeași zi, că Domnul a adus copiii lui Israel din țara Egiptului cu armatele lor.