Eclesiastul
11:1 Aruncă-ți pâinea peste ape, căci după multe zile o vei găsi.
11:2 Dați o parte la șapte și, de asemenea, la opt; căci nu știi ce
răul va fi pe pământ.
11:3 Dacă norii sunt plini de ploaie, ei se golesc pe pământ; și
dacă pomul cade spre miazăzi sau spre miazănoapte, în locul respectiv
unde cade copacul, acolo va fi.
11:4 Cel ce păzește vântul nu va semăna; iar cel care se uită la
norii nu vor secera.
11:5 Cum nu ştii care este calea duhului, nici cum fac oasele
să crească în pântecele celei care este însărcinată; tot așa nu știi
lucrările lui Dumnezeu care face totul.
11:6 Seamănă-ți dimineața sămânța, și seara nu-ți ține mâna;
căci nu ştii dacă va prospera, fie aceasta, fie aceea, sau
dacă amândoi vor fi la fel de buni.
11:7 Cu adevărat, lumina este dulce și plăcută pentru ochi
uite soarele:
11:8 Dar dacă un om trăiește mulți ani și se bucură de toți; totuși lasă-l
amintiți-vă de zilele întunericului; căci vor fi mulţi. Tot ce vine
este vanitatea.
11:9 Bucură-te, tinere, în tinereţea ta; și lasă-ți inima să te înveselească în
zilele tinereții tale și umbla pe căile inimii tale și în vederea
din ochii tăi, dar știi că pentru toate aceste lucruri le va aduce Dumnezeu
tine la judecată.
11:10 De aceea, îndepărtează întristarea din inima ta și îndepărtează răul din inima ta
carne: căci copilăria și tinerețea sunt deșertăciune.