Actele
17:1 După ce au trecut prin Amfipolis și Apolonia, au venit la
Tesalonic, unde era o sinagogă a evreilor:
17:2 Și Pavel, după felul lui, a intrat la ei și trei zile de sabat
a argumentat cu ei din scripturi,
17:3 Deschizând și pretinzând că Hristos trebuie să fi suferit și să fi înviat
iarăși din morți; și că acest Isus, pe care vi-l propovăduiesc, este
Hristos.
17:4 Iar unii dintre ei au crezut şi s-au împăcat cu Pavel şi Sila; iar al
greci evlavioși o mulțime mare și dintre femeile de căpetenie nu puține.
17:5 Dar iudeii care n-au crezut, mişcaţi de invidie, au luat la ei unele lucruri
oameni desfrânați din soiul mai josnic și au adunat o ceată și au așezat toate
cetatea s-a înfuriat și a atacat casa lui Iason și a căutat să aducă
ei în fața oamenilor.
17:6 Iar când nu i-au găsit, l-au atras pe Iason şi pe unii fraţi
stăpânii cetăţii, strigând: Aceştia care au dat lumea peste cap
jos au venit și aici;
17:7 Pe care Iason l-a primit;
Cezar, spunând că există un alt rege, un Isus.
17:8 Şi au tulburat poporul şi pe conducătorii cetăţii, când au auzit
aceste lucruri.
17:9 Și după ce au luat paza pe Iason și pe celălalt, au lăsat
ei merg.
17:10 Și frații au trimis îndată pe Pavel și pe Sila noaptea
Berea: care, venind acolo, a intrat în sinagoga iudeilor.
17:11 Aceștia erau mai nobili decât cei din Tesalonic, prin aceea că au primit
Cuvântul cu toată pregătirea minții și cerceta scripturile în fiecare zi,
dacă acele lucruri au fost așa.
17:12 De aceea mulți dintre ei au crezut; de asemenea de femei onorabile care au fost
Grecii, și dintre oameni, nu puțini.
17:13 Dar când iudeii din Tesalonic au cunoscut că este Cuvântul lui Dumnezeu
predicat de Pavel la Berea, au venit și ei acolo și au stârnit
oameni.
17:14 Atunci, îndată, fraţii l-au trimis pe Pavel să meargă ca la el
mare: dar Sila și Timoteu locuiau încă acolo.
17:15 Iar cei ce îl conduceau pe Pavel l-au dus la Atena, şi primind a
poruncă lui Sila și lui Timoteu să vină la el cu toată viteza,
au plecat.
17:16 Pe când Pavel îi aștepta la Atena, duhul i s-a agitat în el,
când a văzut cetatea dat în întregime idolatriei.
17:17 De aceea a certat în sinagogă cu iudeii şi cu cei
oameni evlavioși și în piață zilnic cu cei care se întâlneau cu el.
17:18 Atunci unii filozofi ai epicureenilor și ai stoicilor,
l-a întâlnit. Iar unii au zis: „Ce va spune balonicul acesta? altele unele,
El pare a fi un așternător de zei străini, pentru că a predicat
pentru ei Isus și învierea.
17:19 Și l-au luat și l-au dus în Areopag, zicând: Să știm
ce este această nouă doctrină, despre care vorbești?
17:20 Căci tu aduci la urechile noastre nişte lucruri ciudate: noi am şti
deci ce înseamnă aceste lucruri.
17:21 (Căci toți atenienii și străinii care erau acolo își petreceau timpul
în nimic altceva, decât pentru a spune, sau pentru a auzi ceva nou.)
17:22 Atunci Pavel a stat în mijlocul dealului lui Marte și a zis: Atena!
Înțeleg că în toate lucrurile sunteți prea superstițioși.
17:23 Căci pe când treceam și văd închinarea voastră, am găsit un altar cu
această inscripție, CĂTRE DUMNEZEU NECUNOSCUT. Pe care deci voi în neștire
închinaţi-vă, El vă spun vouă.
17:24 Dumnezeu, care a făcut lumea și toate lucrurile din ea, pentru că El este Domnul
al cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute de mână;
17:25 Nici nu este închinat cu mâinile oamenilor, de parcă ar avea nevoie de ceva,
văzând că dă tuturor viaţă, suflare şi toate lucrurile;
17:26 Şi a făcut dintr-un singur sânge toate neamurile oamenilor, ca să locuiască peste toate
faţa pământului şi a hotărât vremurile mai înainte hotărâte şi
limitele locuirii lor;
17:27 Pentru ca ei să caute pe Domnul, dacă ar putea simţi după El, şi
găsiți-l, deși nu este departe de fiecare dintre noi:
17:28 Căci în El trăim, ne mișcăm și suntem; ca sigur de asemenea de
Poeții tăi au spus: Căci și noi suntem descendența lui.
17:29 Așadar, întrucât suntem sămânța lui Dumnezeu, nu trebuie să gândim
că Dumnezeirea seamănă cu aurul, argintul sau piatra, sculptate de artă
și dispozitivul omului.
17:30 Și vremurile acestei neștiințe i-a făcut cu ochiul Dumnezeu; dar acum poruncește tuturor
bărbați de pretutindeni să se pocăiască:
17:31 Pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea
neprihănire prin acel om pe care l-a rânduit; din care a dat
asigurare tuturor oamenilor, prin faptul că l-a înviat din morți.
17:32 Iar când au auzit de învierea morţilor, unii au batjocorit; şi
alţii ziceau: Te vom auzi din nou despre această problemă.
17:33 Deci Pavel a plecat din mijlocul lor.
17:34 Totuşi, unii oameni s-au lipit de el şi au crezut; printre cei care era
Dionisie Areopagitul și o femeie numită Damaris și alții cu
lor.