2 Macabei 15:1 Dar Nicanor, a auzit că Iuda și ceata lui erau în cei tari locuri din jurul Samariei, rezolvate fără niciun pericol pentru a le pune asupra lor ziua de sabat. 15:2 Dar iudeii care au fost siliți să meargă cu el au zis: O, nimicește! nu atât de crud și barbar, ci dă cinste acelei zile, pe care el, care vede toate lucrurile, a cinstit cu sfințenie mai presus de toate celelalte zile. 15:3 Atunci nenorocitul cel mai nemilos a cerut dacă este înăuntru vreun Puternic cerul, care poruncise să fie păzită ziua Sabatului. 15:4 Și când au zis: „Este în cer un Domn viu și puternic care a poruncit să se țină ziua a șaptea: 15:5 Apoi a zis celălalt: Şi eu sunt puternic pe pământ şi poruncesc ia armele și să facă treburile regelui. Cu toate acestea, a reușit să nu aibă împlinită voia lui rea. 15:6 Astfel, Nicanor, prin mândrie și trufie nemaipomenit, a hotărât să întemeieze a monument public al victoriei sale asupra lui Iuda și a celor care erau cu el. 15:7 Dar Macabeu a avut mereu încredere că Domnul îl va ajuta: 15:8 De aceea a îndemnat pe poporul Său să nu se teamă de venirea neamurilor împotriva lor, ci să ne amintim de ajutorul pe care l-au avut în vremuri trecute primit din cer, iar acum să aștepte victoria și ajutorul, care ar trebui să vină la ei de la Cel Atotputernic. 15:9 Şi astfel, mângâiindu-i din Lege şi prooroci şi cu totul punându-le în minte bătăliile pe care le-au câștigat mai înainte, le-a făcut mai vesel. 15:10 Și după ce le-a stârnit mințile, le-a dat porunca, arătându-le cu aceasta toată minciuna păgânilor și ruptura de jurăminte. 15:11 Astfel i-a înarmat pe fiecare dintre ei, nu atât cu apărare de scuturi și sulițe, ca la cuvinte comode și bune: și pe lângă asta, a spus ei un vis demn de crezut, de parcă aşa ar fi fost într-adevăr, care nu le-a bucurat puţin. 15:12 Și aceasta a fost viziunea lui: că Onia, care fusese mare preot, a om virtuos și bun, reverend în conversație, blând în stare, bine vorbit și exersat de la copil în toate punctele de virtute, ridicându-și mâinile s-a rugat pentru tot trupul evreilor. 15:13 Făcând aceasta, la fel a apărut un om cu păr cărunt și nemaipomenit de glorios, care era de o măreție minunată și excelentă. 15:14 Atunci Onia a răspuns, zicând: Acesta este un iubitor de frați, care se roagă mult pentru popor și pentru cetatea sfântă, adică Ieremia cel profet al lui Dumnezeu. 15:15 Atunci Ieremia, întinzându-și mâna dreaptă, i-a dat lui Iuda o sabie de aur și dându-l a vorbit astfel, 15:16 Ia această sabie sfântă, dar de la Dumnezeu, cu care vei răni adversarii. 15:17 Astfel, fiind bine mângâiați de cuvintele lui Iuda, care erau foarte bune, și capabil să-i trezească în valoare și să încurajeze inimile celor tineri, s-au hotărât să nu așeze tabăra, ci cu curaj să pună drumul asupra lor și bărbătește să încerce problema prin conflict, pentru că orașul iar sanctuarul şi templul erau în primejdie. 15:18 Pentru grija pe care au avut-o pentru soțiile lor și pentru copiii lor, pentru ai lor fraților și oamenilor, era cel mai puțin socotitor la ei, dar cel mai mare iar frica principală era pentru templul sfânt. 15:19 De asemenea, cei ce erau în cetate n-au avut nici cea mai mică grijă, fiind tulburaţi pentru conflictul din străinătate. 15:20 Și acum, când se uitau toți ce trebuia să fie încercarea și vrăjmașii s-au apropiat deja, iar oastea era pusă la rând, și fiarele poziționat convenabil, iar călăreții puse în aripi, 15:21 Macabeu văzând venirea mulţimii şi a scafandrilor pregătirile de armură și înverșunatul fiarelor s-au întins mâinile lui spre cer și a chemat pe Domnul care face minuni, știind că victoria nu vine cu arme, ci chiar așa cum pare bine lui, el o dă celor vrednici: 15:22 De aceea, în rugăciunea sa, el a spus astfel: Doamne, ai făcut-o trimite pe îngerul tău pe vremea lui Ezechia, împăratul Iudeii, și l-ai ucis oștirea lui Sanherib o sută optzeci și cinci de mii; 15:23 De aceea și acum, Doamne al cerului, trimite înaintea noastră un înger bun pentru frică și groază pentru ei; 15:24 Și prin puterea brațului tău să fie loviti de groază, care vin împotriva poporului tău sfânt să huleze. Și a încheiat așa. 15:25 Atunci Nicanor și cei ce erau cu el au venit cu trâmbițe și cântece. 15:26 Dar Iuda și ceata lui au întâlnit pe vrăjmași cu chemare și rugăciune. 15:27 Aceia se luptau cu mâinile lor și se ruga lui Dumnezeu cu ei inimile, au ucis nu mai puţin de treizeci şi cinci de mii de oameni: căci prin înfăţişarea lui Dumnezeu au fost foarte înveseliţi. 15:28 Când s-a terminat bătălia, s-au întors din nou cu bucurie, au știut asta Nicanor zăcea mort în ham. 15:29 Atunci au făcut un strigăt mare și un zgomot, lăudând pe Atotputernicul în propria limba. 15:30 Și Iuda, care a fost întotdeauna cel mai mare apărător al cetățenilor, amândoi în trup și minte și care și-a continuat dragostea față de compatrioții săi toată viața, a poruncit să-i lovească capul lui Nicanor și mâna cu umărul, şi adu-i la Ierusalim. 15:31 Atunci când a fost acolo, a chemat pe cei din neamul lui și a așezat pe preoți înaintea altarului, a trimis după cei din turn, 15:32 Și le-a arătat capul ticălosului Nicanor și mâna acelui hulitor, pe care cu mândrie se întinsese împotriva templului sfânt al cel Atotputernic. 15:33 Iar după ce a tăiat limba acelui neevlavios Nicanor, a poruncit ca să-l dea în bucăţi păsărilor şi să atârne răsplata nebuniei sale înaintea templului. 15:34 Deci fiecare om lăuda spre cer pe Domnul slăvit, zicând: Binecuvântat să fie cel ce și-a păstrat locul neîntinat. 15:35 A atârnat și capul lui Nicanor de turn, lucru evident și vădit semnează tuturor ajutorului Domnului. 15:36 Și i-au rânduit pe toți cu o hotărâre comună să nu lase în nici un caz ziua aceea trece fără solemnitate, ci pentru a sărbători ziua a treizecea a luna a douăsprezecea, care în limba siriană se numește Adar, cu o zi înainte ziua lui Mardoheus. 15:37 Așa s-a întâmplat cu Nicanor; și de atunci evreii au avut oraș în puterea lor. Și aici voi face un sfârșit. 15:38 Și dacă am făcut bine și după cum se cuvine povestea, este ceea ce eu dorit: dar dacă este zvelt și josnic, este ceea ce aș putea obține la. 15:39 Căci cum este rău să bei numai vin sau apă; și ca vinul amestecat cu apa este plăcut și încântă gustul; tot așa vorbește cu finețe încadrat încântă urechile celor care citesc povestea. Și aici va trebui fi un sfârșit.