2 Macabei
15:1 Dar Nicanor, a auzit că Iuda și ceata lui erau în cei tari
locuri din jurul Samariei, rezolvate fără niciun pericol pentru a le pune asupra lor
ziua de sabat.
15:2 Dar iudeii care au fost siliți să meargă cu el au zis: O, nimicește!
nu atât de crud și barbar, ci dă cinste acelei zile, pe care el,
care vede toate lucrurile, a cinstit cu sfințenie mai presus de toate celelalte zile.
15:3 Atunci nenorocitul cel mai nemilos a cerut dacă este înăuntru vreun Puternic
cerul, care poruncise să fie păzită ziua Sabatului.
15:4 Și când au zis: „Este în cer un Domn viu și puternic care
a poruncit să se țină ziua a șaptea:
15:5 Apoi a zis celălalt: Şi eu sunt puternic pe pământ şi poruncesc
ia armele și să facă treburile regelui. Cu toate acestea, a reușit să nu aibă
împlinită voia lui rea.
15:6 Astfel, Nicanor, prin mândrie și trufie nemaipomenit, a hotărât să întemeieze a
monument public al victoriei sale asupra lui Iuda și a celor care erau cu el.
15:7 Dar Macabeu a avut mereu încredere că Domnul îl va ajuta:
15:8 De aceea a îndemnat pe poporul Său să nu se teamă de venirea neamurilor
împotriva lor, ci să ne amintim de ajutorul pe care l-au avut în vremuri trecute
primit din cer, iar acum să aștepte victoria și ajutorul, care
ar trebui să vină la ei de la Cel Atotputernic.
15:9 Şi astfel, mângâiindu-i din Lege şi prooroci şi cu totul
punându-le în minte bătăliile pe care le-au câștigat mai înainte, le-a făcut
mai vesel.
15:10 Și după ce le-a stârnit mințile, le-a dat porunca,
arătându-le cu aceasta toată minciuna păgânilor și ruptura
de jurăminte.
15:11 Astfel i-a înarmat pe fiecare dintre ei, nu atât cu apărare de scuturi și
sulițe, ca la cuvinte comode și bune: și pe lângă asta, a spus
ei un vis demn de crezut, de parcă aşa ar fi fost într-adevăr, care
nu le-a bucurat puţin.
15:12 Și aceasta a fost viziunea lui: că Onia, care fusese mare preot, a
om virtuos și bun, reverend în conversație, blând în stare,
bine vorbit și exersat de la copil în toate punctele de virtute,
ridicându-și mâinile s-a rugat pentru tot trupul evreilor.
15:13 Făcând aceasta, la fel a apărut un om cu păr cărunt și
nemaipomenit de glorios, care era de o măreție minunată și excelentă.
15:14 Atunci Onia a răspuns, zicând: Acesta este un iubitor de frați, care
se roagă mult pentru popor și pentru cetatea sfântă, adică Ieremia cel
profet al lui Dumnezeu.
15:15 Atunci Ieremia, întinzându-și mâna dreaptă, i-a dat lui Iuda o sabie de
aur și dându-l a vorbit astfel,
15:16 Ia această sabie sfântă, dar de la Dumnezeu, cu care vei răni
adversarii.
15:17 Astfel, fiind bine mângâiați de cuvintele lui Iuda, care erau foarte bune,
și capabil să-i trezească în valoare și să încurajeze inimile celor
tineri, s-au hotărât să nu așeze tabăra, ci cu curaj să pună drumul
asupra lor și bărbătește să încerce problema prin conflict, pentru că orașul
iar sanctuarul şi templul erau în primejdie.
15:18 Pentru grija pe care au avut-o pentru soțiile lor și pentru copiii lor, pentru ai lor
fraților și oamenilor, era cel mai puțin socotitor la ei, dar cel mai mare
iar frica principală era pentru templul sfânt.
15:19 De asemenea, cei ce erau în cetate n-au avut nici cea mai mică grijă, fiind tulburaţi
pentru conflictul din străinătate.
15:20 Și acum, când se uitau toți ce trebuia să fie încercarea și vrăjmașii
s-au apropiat deja, iar oastea era pusă la rând, și fiarele
poziționat convenabil, iar călăreții puse în aripi,
15:21 Macabeu văzând venirea mulţimii şi a scafandrilor
pregătirile de armură și înverșunatul fiarelor s-au întins
mâinile lui spre cer și a chemat pe Domnul care face minuni,
știind că victoria nu vine cu arme, ci chiar așa cum pare bine
lui, el o dă celor vrednici:
15:22 De aceea, în rugăciunea sa, el a spus astfel: Doamne, ai făcut-o
trimite pe îngerul tău pe vremea lui Ezechia, împăratul Iudeii, și l-ai ucis
oștirea lui Sanherib o sută optzeci și cinci de mii;
15:23 De aceea și acum, Doamne al cerului, trimite înaintea noastră un înger bun pentru
frică și groază pentru ei;
15:24 Și prin puterea brațului tău să fie loviti de groază,
care vin împotriva poporului tău sfânt să huleze. Și a încheiat așa.
15:25 Atunci Nicanor și cei ce erau cu el au venit cu trâmbițe și
cântece.
15:26 Dar Iuda și ceata lui au întâlnit pe vrăjmași cu chemare și
rugăciune.
15:27 Aceia se luptau cu mâinile lor și se ruga lui Dumnezeu cu ei
inimile, au ucis nu mai puţin de treizeci şi cinci de mii de oameni: căci prin
înfăţişarea lui Dumnezeu au fost foarte înveseliţi.
15:28 Când s-a terminat bătălia, s-au întors din nou cu bucurie, au știut asta
Nicanor zăcea mort în ham.
15:29 Atunci au făcut un strigăt mare și un zgomot, lăudând pe Atotputernicul în
propria limba.
15:30 Și Iuda, care a fost întotdeauna cel mai mare apărător al cetățenilor, amândoi în trup
și minte și care și-a continuat dragostea față de compatrioții săi toată viața,
a poruncit să-i lovească capul lui Nicanor și mâna cu umărul,
şi adu-i la Ierusalim.
15:31 Atunci când a fost acolo, a chemat pe cei din neamul lui și a așezat
pe preoți înaintea altarului, a trimis după cei din turn,
15:32 Și le-a arătat capul ticălosului Nicanor și mâna acelui hulitor,
pe care cu mândrie se întinsese împotriva templului sfânt al
cel Atotputernic.
15:33 Iar după ce a tăiat limba acelui neevlavios Nicanor, a poruncit
ca să-l dea în bucăţi păsărilor şi să atârne
răsplata nebuniei sale înaintea templului.
15:34 Deci fiecare om lăuda spre cer pe Domnul slăvit, zicând:
Binecuvântat să fie cel ce și-a păstrat locul neîntinat.
15:35 A atârnat și capul lui Nicanor de turn, lucru evident și vădit
semnează tuturor ajutorului Domnului.
15:36 Și i-au rânduit pe toți cu o hotărâre comună să nu lase în nici un caz ziua aceea
trece fără solemnitate, ci pentru a sărbători ziua a treizecea a
luna a douăsprezecea, care în limba siriană se numește Adar, cu o zi înainte
ziua lui Mardoheus.
15:37 Așa s-a întâmplat cu Nicanor; și de atunci evreii au avut
oraș în puterea lor. Și aici voi face un sfârșit.
15:38 Și dacă am făcut bine și după cum se cuvine povestea, este ceea ce eu
dorit: dar dacă este zvelt și josnic, este ceea ce aș putea obține
la.
15:39 Căci cum este rău să bei numai vin sau apă; și ca vinul amestecat
cu apa este plăcut și încântă gustul; tot așa vorbește cu finețe
încadrat încântă urechile celor care citesc povestea. Și aici va trebui
fi un sfârșit.