2 Macabei
6:1 Nu după mult timp, regele a trimis un bătrân din Atena să-l constrângă
Evreii să se abată de la legile părinţilor lor şi să nu trăiască după
legile lui Dumnezeu:
6:2 Și să murdărească și templul din Ierusalim și să-l numească templu
lui Jupiter Olympius; şi că în Garizim, a lui Jupiter Apărătorul lui
străinii, așa cum și-au dorit ei cei care locuiau în acel loc.
6:3 Venirea acestei nenorociri a fost dureroasă și dureroasă pentru popor.
6:4 Căci templul a fost umplut de răzvrătire și de desfătare de către Neamuri, care
se îndrăznea cu curvele și avea de-a face cu femeile din circuitul
locuri sfinte și, pe lângă asta, aduceau lucruri care nu erau îngăduite.
6:5 De asemenea, altarul era plin de lucruri profane, pe care legea le interzice.
6:6 Nici unui om nu era îngăduit să ţină zilele de Sabat sau posturile străvechi,
sau să se declare evreu.
6:7 Și în ziua nașterii împăratului, în fiecare lună, ei erau aduși
constrângere amară de a mânca din sacrificii; iar când postul lui Bacchus
a fost păstrat, evreii au fost obligați să meargă în procesiune la Bacchus,
purtând iedera.
6:8 În plus, a ieşit o hotărâre către cetăţile vecine ale neamurilor,
prin sugestia lui Ptolemee, împotriva evreilor, ca ei să facă acest lucru
respectați aceleași moduri și fiți părtași la jertfele lor:
6:9 Și oricine nu s-ar conforma cu obiceiurile neamurilor
ar trebui dat la moarte. Atunci un om ar fi văzut mizeria actuală.
6:10 Căci au fost aduse două femei, care și-au tăiat împrejur copiii;
pe care, după ce l-au condus pe faţă în jurul cetăţii, pruncii dându-i-se
sânii lor, i-au aruncat cu capul în jos de pe zid.
6:11 Și alții, care alergaseră împreună în peșteri din apropiere, ca să păzească
ziua de sabat în secret, fiind descoperite de Filip, toate au fost arse
împreună, pentru că și-au făcut o conștiință să se ajute pentru
onoarea celei mai sfinte zile.
6:12 Acum îi rog pe cei ce citesc cartea aceasta să nu se descurajeze
pentru aceste calamități, dar că ei consideră că acele pedepse nu sunt
pentru distrugere, ci pentru pedepsirea neamului nostru.
6:13 Căci este un semn al bunătății Lui mari, când nu fac cei răi
suferit mult timp, dar imediat pedepsit.
6:14 Căci nu ca la alte neamuri, cărora Domnul le îndepărtează cu răbdare
pedepsește, până vor ajunge la plinătatea păcatelor lor, așa face El
cu noi,
6:15 Ca nu cumva, ajungând la culmea păcatului, să ia după aceea
răzbunarea de noi.
6:16 De aceea El nu îşi retrage niciodată mila Sa de la noi, şi deşi El
pedepsește cu necazuri, dar nu-și părăsește niciodată poporul.
6:17 Dar ceea ce am spus, să ne fie un avertisment. Și acum vom face
ajungeți la declararea problemei în câteva cuvinte.
6:18 Eleazar, unul dintre cărturarii de seamă, bătrân și de fântână
înfăţişare favorizată, a fost constrâns să deschidă gura şi să mănânce
carne de porc.
6:19 Dar el, a ales mai degrabă să moară în slăvi, decât să trăiască pătat cu
o astfel de urâciune, a scuipat-o și a venit de la sine la
chin,
6:20 Aşa cum trebuia să vină, cei hotărâţi să iasă în evidenţă împotriva unora
lucruri care nu sunt permise ca dragostea de viață să fie gustată.
6:21 Dar cei care aveau sarcina acelei sărbători rele, pentru cei vechi
cunoștința pe care o aveau cu bărbatul, luându-l deoparte, l-au rugat
să aducă carne din propriile sale provizii, așa cum îi era permis să o folosească și
fă ca și cum a mâncat din carnea luată din jertfa comandată de
Regele;
6:22 Pentru ca, făcând astfel, să fie izbăvit de la moarte şi pentru cei bătrâni
prietenia cu ei găsește favoare.
6:23 Dar el a început să se gândească cu înțelepciune, și după cum i se cuvenea vârsta și la
excelența anilor săi străvechi și onoarea capului său gri,
unde a venit și educația sa cea mai cinstită de la un copil, sau mai bine zis
legea sfântă făcută și dată de Dumnezeu; de aceea a răspuns așa:
și le-a dorit să-l trimită îndată în mormânt.
6:24 Căci veacul nostru nu se cuvine, a zis el, să desimulăm în vreun fel
mulți tineri ar putea crede că Eleazar, având optzeci de ani
și zece, erau acum plecați la o religie ciudată;
6:25 Şi astfel ei prin făţarnicia mea, şi doresc să trăiască puţin timp şi
o clipă mai mult, ar trebui să fie înșelat de mine, și am o pată pe vechiul meu
îmbătrânește și fă-o abominabilă.
6:26 Căci, deşi în prezent aş fi izbăvit de la
pedeapsa oamenilor: totuși n-ar trebui să scap de mâna Celui Atotputernic,
nici viu, nici mort.
6:27 De aceea acum, schimbând cu bărbăție această viață, mă voi arăta așa ceva
unul după cum cere vârsta mea,
6:28 Și lăsați un exemplu remarcabil celor care sunt tineri să moară de bunăvoie și
cu curaj pentru legile cinstite si sfinte. Iar când spusese
aceste cuvinte, imediat s-a dus la chin:
6:29 Pe cei ce l-au condus schimbând voia bună, l-au născut puţin înainte
în ură, pentru că discursurile menționate au continuat, așa cum credeau ei,
dintr-o minte disperată.
6:30 Dar când a fost gata să moară cu lovituri, a gemut și a zis: Este
arătați Domnului, care are știința sfântă, că în timp ce eu
ar fi fost eliberat de la moarte, acum suport dureri dure în trup de
fiind bătut: dar în suflet mă mulțumesc să sufere aceste lucruri,
pentru că mi-e frică de el.
6:31 Și astfel a murit omul acesta, lăsându-și moartea drept exemplu de nobil
curaj și pomenire a virtuții, nu numai pentru tineri, ci pentru toți
neamul lui.