2 Macabei 6:1 Nu după mult timp, regele a trimis un bătrân din Atena să-l constrângă Evreii să se abată de la legile părinţilor lor şi să nu trăiască după legile lui Dumnezeu: 6:2 Și să murdărească și templul din Ierusalim și să-l numească templu lui Jupiter Olympius; şi că în Garizim, a lui Jupiter Apărătorul lui străinii, așa cum și-au dorit ei cei care locuiau în acel loc. 6:3 Venirea acestei nenorociri a fost dureroasă și dureroasă pentru popor. 6:4 Căci templul a fost umplut de răzvrătire și de desfătare de către Neamuri, care se îndrăznea cu curvele și avea de-a face cu femeile din circuitul locuri sfinte și, pe lângă asta, aduceau lucruri care nu erau îngăduite. 6:5 De asemenea, altarul era plin de lucruri profane, pe care legea le interzice. 6:6 Nici unui om nu era îngăduit să ţină zilele de Sabat sau posturile străvechi, sau să se declare evreu. 6:7 Și în ziua nașterii împăratului, în fiecare lună, ei erau aduși constrângere amară de a mânca din sacrificii; iar când postul lui Bacchus a fost păstrat, evreii au fost obligați să meargă în procesiune la Bacchus, purtând iedera. 6:8 În plus, a ieşit o hotărâre către cetăţile vecine ale neamurilor, prin sugestia lui Ptolemee, împotriva evreilor, ca ei să facă acest lucru respectați aceleași moduri și fiți părtași la jertfele lor: 6:9 Și oricine nu s-ar conforma cu obiceiurile neamurilor ar trebui dat la moarte. Atunci un om ar fi văzut mizeria actuală. 6:10 Căci au fost aduse două femei, care și-au tăiat împrejur copiii; pe care, după ce l-au condus pe faţă în jurul cetăţii, pruncii dându-i-se sânii lor, i-au aruncat cu capul în jos de pe zid. 6:11 Și alții, care alergaseră împreună în peșteri din apropiere, ca să păzească ziua de sabat în secret, fiind descoperite de Filip, toate au fost arse împreună, pentru că și-au făcut o conștiință să se ajute pentru onoarea celei mai sfinte zile. 6:12 Acum îi rog pe cei ce citesc cartea aceasta să nu se descurajeze pentru aceste calamități, dar că ei consideră că acele pedepse nu sunt pentru distrugere, ci pentru pedepsirea neamului nostru. 6:13 Căci este un semn al bunătății Lui mari, când nu fac cei răi suferit mult timp, dar imediat pedepsit. 6:14 Căci nu ca la alte neamuri, cărora Domnul le îndepărtează cu răbdare pedepsește, până vor ajunge la plinătatea păcatelor lor, așa face El cu noi, 6:15 Ca nu cumva, ajungând la culmea păcatului, să ia după aceea răzbunarea de noi. 6:16 De aceea El nu îşi retrage niciodată mila Sa de la noi, şi deşi El pedepsește cu necazuri, dar nu-și părăsește niciodată poporul. 6:17 Dar ceea ce am spus, să ne fie un avertisment. Și acum vom face ajungeți la declararea problemei în câteva cuvinte. 6:18 Eleazar, unul dintre cărturarii de seamă, bătrân și de fântână înfăţişare favorizată, a fost constrâns să deschidă gura şi să mănânce carne de porc. 6:19 Dar el, a ales mai degrabă să moară în slăvi, decât să trăiască pătat cu o astfel de urâciune, a scuipat-o și a venit de la sine la chin, 6:20 Aşa cum trebuia să vină, cei hotărâţi să iasă în evidenţă împotriva unora lucruri care nu sunt permise ca dragostea de viață să fie gustată. 6:21 Dar cei care aveau sarcina acelei sărbători rele, pentru cei vechi cunoștința pe care o aveau cu bărbatul, luându-l deoparte, l-au rugat să aducă carne din propriile sale provizii, așa cum îi era permis să o folosească și fă ca și cum a mâncat din carnea luată din jertfa comandată de Regele; 6:22 Pentru ca, făcând astfel, să fie izbăvit de la moarte şi pentru cei bătrâni prietenia cu ei găsește favoare. 6:23 Dar el a început să se gândească cu înțelepciune, și după cum i se cuvenea vârsta și la excelența anilor săi străvechi și onoarea capului său gri, unde a venit și educația sa cea mai cinstită de la un copil, sau mai bine zis legea sfântă făcută și dată de Dumnezeu; de aceea a răspuns așa: și le-a dorit să-l trimită îndată în mormânt. 6:24 Căci veacul nostru nu se cuvine, a zis el, să desimulăm în vreun fel mulți tineri ar putea crede că Eleazar, având optzeci de ani și zece, erau acum plecați la o religie ciudată; 6:25 Şi astfel ei prin făţarnicia mea, şi doresc să trăiască puţin timp şi o clipă mai mult, ar trebui să fie înșelat de mine, și am o pată pe vechiul meu îmbătrânește și fă-o abominabilă. 6:26 Căci, deşi în prezent aş fi izbăvit de la pedeapsa oamenilor: totuși n-ar trebui să scap de mâna Celui Atotputernic, nici viu, nici mort. 6:27 De aceea acum, schimbând cu bărbăție această viață, mă voi arăta așa ceva unul după cum cere vârsta mea, 6:28 Și lăsați un exemplu remarcabil celor care sunt tineri să moară de bunăvoie și cu curaj pentru legile cinstite si sfinte. Iar când spusese aceste cuvinte, imediat s-a dus la chin: 6:29 Pe cei ce l-au condus schimbând voia bună, l-au născut puţin înainte în ură, pentru că discursurile menționate au continuat, așa cum credeau ei, dintr-o minte disperată. 6:30 Dar când a fost gata să moară cu lovituri, a gemut și a zis: Este arătați Domnului, care are știința sfântă, că în timp ce eu ar fi fost eliberat de la moarte, acum suport dureri dure în trup de fiind bătut: dar în suflet mă mulțumesc să sufere aceste lucruri, pentru că mi-e frică de el. 6:31 Și astfel a murit omul acesta, lăsându-și moartea drept exemplu de nobil curaj și pomenire a virtuții, nu numai pentru tineri, ci pentru toți neamul lui.